Continental Tagline
Sugestii

Machine Learning

Inteligența artificială

Dezvoltarea conceptelor de machine learning pentru sisteme sisteme automotive care vizează rezolvarea problemelor și abordarea provocărilor din lumea reală, cu accent pe inovație.

Teme

Învățare automată

  1. Modele liniare pentru regresie și clasificare
    • Regresie liniară
    • Regresie logistică
  2. Support Vector Machines
    • SVM liniare
    • SVM neliniare
  3. Arbori de decizie
    • Arbori de clasificare
    • Arbori de regresie
  4. Învățare de ansamble și boosting
    • Boosting
    • Învățare de ansamble
    • Random forests
  5. Reducerea dimensionalității
    • Analiza componentelor principale (PCA)
    • Analiza componentelor independente (ICA)
  6. Învățare nesupervizată    
    • K-Means clustering
    • Gaussian mixtures
    • K-Nearest-Neighbors
    • Factorizarea non-negativă a matricilor
  7. Modele grafice
    • Clasificatorul naive Bayes
    • Hidden Markov Models
    • Rețele bayesiene
  8. Învățare prin consolidare (reinforcement learning)
    • Policy search
    • Markov Decision Processes
    • Q-Learning


Bibliografie:
1. Trevor Hastie, Robert Tibshirani, Jerome H. Friedman. The Elements of Statistical Learning. Springer, 2001.
2. Christopher M. Bishop. Pattern Recognition and Machine Learning. Springer, 2006.
3. Kevin Murphy. Machine Learning: A Probabilistic Perspective. MIT Press, 2012.
4. Aurélien Géron. Hands-On Machine Learning with Scikit-Learn, Keras, and TensorFlow: Concepts, Tools, and Techniques to Build Intelligent Systems. O'Reilly Media, 2019.

Învățare profundă

  1. Matematica învățării profunde
    • Vectori, matrici și tensori
    • Operații cu tensori
    • Funcții de cost
    • Optimizarea funcțiilor de cost. Metoda gradientului descendent
  2. Rețele neuronale feed-forward
    • Rețele feed-forward pentru clasificare
    • Rețele feed-forward pentru regresie
  3. Rețele neuronale de convoluție
    • Straturile de convoluție
    • Straturile de eșantionare
  4. Rețele neuronale recurente
    • Straturile de embeddings
    • Straturile recurente de bază
    • Straturile LSTM, GRU
  5. Metode de regularizare
    • Regularizare L1, L2
    • Augmentarea datelor
    • Stratul de dropout
  6. Învățare profundă generativă
    • Generare de date secvențiale folosind rețele recurente
    • Autoencodere variaționale
    • Rețele generative adversariale


Bibliografie:

1. Ian Goodfellow, Yoshua Bengio, Aaron C. Courville. Deep Learning. MIT Press, 2016.

2. Charu C. Aggarwal. Neural Networks and Deep Learning: A Textbook. Springer, 2018.

3. Eugene Charniak. Introduction to Deep Learning. MIT Press, 2019.

4. John D. Kelleher. Deep Learning. MIT Press, 2019.


Vedere artificială

  1. Formarea imaginilor
    • Primitive și transformări geometrice 
    • Formarea fotometrică a imaginilor
    • Camera digitală
  2. Procesarea imaginilor
    • Operatori punctuali
    • Filtre liniare
    • Transformate Fourier
    • Transformări geometrice
  3. Detecția și potrivirea caracteristicilor
    • Puncte și patch-uri
    • Margini
    • Linii
  4. Segmentare
    • Contururi active
    • Împărțire și îmbinare
    • Mean shift și mode finding
  5. Aliniera bazată pe caracteristici
    • Aliniera bazată pe caracteristici 2D și 3D
    • Estimarea pose-urilor
    • Calibrarea geometrică intrinsecă
  6. Structure from motion
    • Triangulare
    • Structure from motion din două cadre
    • Factorizare
  7. Corespondența stereo
    • Geometria epipolară
    • Corespondența densă și împrăștiată
    • Metode locale
    • Optimzare globală
    • Stereo multi-view
  8. Recunoașterea
    • Detecția obiectelor
    • Recunoașterea fețelor
    • Recunoașterea instanțelor
    • Recunoașterea categoriilor
    • Înțelegerea contextului și a scenei




Bibliografie:

1. Richard Szeliski. Computer Vision: Algorithms and Applications. Springer, 2011.

2. David A. Forsyth, Jean Ponce. Computer Vision: A Modern Approach. Pearson Education, 2011.

3. Simon J. D. Prince. Computer Vision: Models, Learning, and Inference. Cambridge University Press, 2012.

4. E. R. Davies. Computer Vision: Principles, Algorithms, Applications, Learning. Academic Press, 2017.


Algoritmi
© Continental AG

Algoritmi

Algoritmi de mare precizie care implementeaza modelele matematice si fizice ale deformarii autovehiculelor precum si dinamica accidentelor.

Calibrarea Algoritmilor

 

Calibrarea Algoritmilor înseamnă adaptarea algoritmului pentru a îndeplini cerinţele de siguranţă specifice autovehiculelor. Parametrii complecşi şi multiple scenarii de accidente sunt calibrate şi testate.

 

Calibrare

Fizică

Tematică

Fizica mecanică – cinematică și dinamică

- Principii, legi, teoreme generale

- Vectori: deplasare, viteză și accelerație

- Principiile dinamicii newtoniene

- Ecuațiile mișcării

- Impuls, forțe, energie

Matematică

Tematică

Funcții:

- Elemente de bază

- Funcții continue

- Integrale

- Derivate

Geometrie plană - Noțiuni de bază (forme geometrice de bază, arii)

Procesare de semnal

Tematică

Tipuri de semnale

Conversia semnalelor analog <-> digital

Eșantionare și reconstrucție

Filtre – definiții, tipuri, scheme funcționale

Sisteme de procesare a semnalelor – definiții, componente, funcționalități

Microcontrolere

Tematică

Ce este un microcontroler?

Caracteristici generale – componente, întreruperi, ”watch-dog”

Programare / ANSI-C

Tematică

Proiect software – definiții, faze, componente

Tipuri de date, domenii de valori, operatori

Variabile și operații

Funcții, module

Baze de numerație

 

Bibliografie:

1.       Physics – For Scientists and Engineers– Fifth Edition; Raymond A. Serway, Robert J. Beichner; Harcourt College Publishers, 1999

2.       An introduction to Mechanics – Daniel Kleppner and Robert J. Kolenkow;  Cambridge University Press, 2010

3.       Fizica Modernă - R.P.Feynman,  Ed.Tehnică Bucureşti, 1970

4.       Analiză matematică – Gh. Sirețchi;  Editura didactică și pedagogic, 1985

5.       College Algebra – Hughes-Hallett, Deborah; Connally, Eric; John Wiley & Sons Inc

6.       Mică enciclopedie matematică – Viorica Postelnicu, Silvia Coatu; Editura Tehnică, București, 1980

7.       Semnale și metode de procesare  – Gh. Puscasu, B. Codreş;  Editura Fundaţiei  Universitare “Dunărea de Jos” Galaţi, 2002

8.       The Scientist and Engineer’s Guide to Digital Signal Processing – Smith, S.W.;  California Technical  Publishing, 1997

9.       Introducere în microcontrolere şi automate programabile – Viorel-Constantin Petre;  Editura Matrixrom, 2007

10.     Bazele programării in C.  Aplicații – Doina Logofătu;  Editura Polirom, 2006

Dezvoltarea Algoritmilor

 

Dezvoltarea algoritmilor si toolurilor necesare pentru o simulare precisa a unui posibil accident. Algoritmii sunt integrati in diverse microcontrolere si simulati pe PC folosind tooluri specifice.

 

Programare C / C++

Noțiuni de bază

Expresii, instrucțiuni, tipuri de date, funcții, I/O la consolă sau cu fișiere

Operații pe biți

Date / Structuri de date

Vectori, matrici, stive, cozi, arbori, pointeri

Recursivitate

Algoritmi de căutare

Alocarea memoriei

Preprocesor

Directive, funcții macro

Clase și obiecte

Constructori, destructori

Moștenire

Polimorfism

Funcții virtuale, clase abstracte

Supraîncărcare

Principii OOP, design pattern-uri

 

 

Bibliografie:

1. Manual complet C++ – Herbert Schildt; Teora, 1997

2. Thinking in C++ – Bruce Eckel, Prentice-Hall, 2000

3. Effective C++ – Scott Meyers, Pearson Education, 1997

4. Design Patterns – Erich Gamma, Teora, 2002

Procesarea de imagini

 

Procesarea de imagini este o metodă de a converti o imagine în formă digitală și de a efectua unele operații pe ea, în scopul de a o îmbunătăți sau de a extrage informații utile din ea.

 

Procesare de Imagini

1. Concepte de bază în imagistica digitală

- reprezentarea imaginilor digitale

2. Filtrarea în domeniul spaţial

- filtrul sobel

3. Filtrarea în domeniul frecvenţei

- transformata fourier digitală

 

Bibliografie:

Digital Image Processing - Rafael C. Gonzalez, Pearson Prentice Hall, 2008

Analiză cu Element Finit
© continental AG

Analiză cu Element Finit

 

AEF foloseşte simularea numerică a fenomenelor fizice pentru a crea şi îmbunătăţi poriectele CAD. Vrei o provocare? Descoperă AEF.

 

TEME

Desen tehnic

Normele generale pentru reprezentări grafice industriale (formate normalizate, indicator, tabel de componența și modalități de pliere  conform  DIN EN ISO 5457 si DIN EN ISO 216);

Principiile generale de reprezentare / metoda a proiecțiilor;

Reprezentarea pieselor în secțiune / cu ruptură;

Înscrierea cotelor în desenul tehnic industrial (reguli de înscriere a cotelor, tipuri de cote, dimensiuni lineare, dimensiuni unghiulare, raze, etc.);

Indicarea stării suprafetelor, parametrii profilului de rugozitate (simboluri Ra, Rz, Rt);

Standarde aplicate in desenul tehnic.

 

Toleranţe şi ajustaje

Sistemul ISO de toleranțe și ajustaje (termeni, limite, deviatii, ajustaje cu joc, ajustaje intermediare, ajustaje cu strângere, abaterile fundamentale ale arborilor și alezajelor, câmpuri de toleranțe pentru uz general conform DIN ISO 286);

Toleranțele dimensiuniilor libere (dimensiuni liniare și unghiulare, abaterile de formă și poziție conform DIN ISO 2768);

Toleranțele geometrice (abateri de formă, orientare, poziție, etc. conform ISO 1101);

Analiza lanțurilor de dimensiuni (Cazuri extreme/statistice RSS ).

 

Inspecţia dimensională a pieselor

Noțiunile de bază despre metode și instrumentele de măsură.

 

Tehnologie  (Etapele procesului, echipament, scule, materiale, posibile defecte, reguli de proiectare, factori de cost)

Injecția materialelor plastice, inclusiv suprainjectie (tipuri de matrițe, bazele procesului de injecție, materiale, defecte posibile, reguli de proiectare și optimizare a pieselor injectate);

Turnarea metalelor sub presiune (tipuri de matrițe, bazele procesului de turnare, posibilele defecte, reguli de proiectare și optimizare a pieselor turnate);

Prelucrarea tablelor (ambutisare, perforare, îndoire, bazele procesului, materiale, reguli de proiectare - raze minime admise, minimum de deșeu );

Prelucrările mecanice (strunjire,frezare,găurire, etc – parametrii de proces, scule și materiale);

Prototiparea rapidă (bazele proceselor de prototipare, material utilizate la prototipare, aplicații practice);

Sudura (materiale plastice și table – tipuri de sudura, procese și aplicații practice);

Știința materialelor (noțiuni de baza caracteristice și aplicații practice pentru: materiale feroase, oțeluri, tratamente termice, aliaje, materiale plastice, materiale sinterizate);

Metodele de asamblare (tipuri și aplicații practice);

Analiza proiectarii pieselor, conceptia si sinteza;

Bazele CAD;

Analiză cu Element Finit – Structurală, Dinamică (vibraţii), Termic, Curgere fluide (scop, domeniu de aplicabilitate, discretizare, condiţii la limită).

 

Electronică

Noțiuni de bază în electronică (componente electronice, funcții și aplicații);

Plăci electronice (Circuite cu cablaj imprimat – tipuri, funcții și aplicații practice);

Metode de asambalare a componentelor pe placile electronice.

 

CAD

ProEngineer sau Creo Parametric (noțiuni de bază în design 3D, desene și toleranțe);

Ansys (Nivel de bază).

 

Motoare utilizate în industia auto

Cunostinţe de bază referitoare la motoarele cu ardere internă, principii de funcţionare.

 

Rezistenţa materialelor

Tensiuni de compresiune;

Tensiuni de întindere;

Tensiuni tangențiale (la forfecare);

Limita de curgere;

Rezistența la compresiune;

Rezistența la rupere;

Rezistența la oboseală;

Deformare;

Elasticitate;

Plasticitate.

 

Mecanica solidului

Forțe externe;

Variații de temperatură;

Deplasări impuse.

 

Statică și dinamică

Forță;

Moment;

Inerție și Moment de inerție;

Accelerație;

Impuls;

Reacțiune.

 

Termodinamică

Noțiuni de bază.

 

Transfer termic

Conducția termică – noțiuni de bază;

Convecția termică;

Radiația termică.

 

 

Mecanica fluidului

Statica fluidelor;

Dinamica fluidelor;

Cinematica fluidelor.

 

Organe de mașini

Arcuri (tipuri și domenii de aplicare);

Rulmenți (tipuri, încărcare și domenii de aplicare);

Filete (tipuri,calculul filetelor și domenii de aplicare);

Etanșări (tipuri,materiale și domenii de aplicare)

 

Proiectarea mecanismelor

Cuple cinematice (tipuri și domenii de aplicare);

Roți dințate și trenuri de roți dințate (tipuri de roți diintate, raport de transmisie, domeniu de aplicare);

Mecanismul camă / tachet (noțiuni de bază, domenii de aplicare);

Mecanisme cu bare (noțiuni de bază, domenii de aplicare).

 

Probabilitatea apariţiei erorilor şi analiza eficacităţii

Cunostinţe de bază.

 

BIBLIOGRAFIE

[1] Toleranţe şi măsurări tehnice, Bagiu, L., David, I., Litografia Timişoara, 1992

[2] Injectarea materialelor termoplastice, Ioan Seres, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1996

[3] Procese si scule de presare la rece – culegere de date pentru proiectare, S. Rosinger Editura Facla, Timisoara, 1987

[4] Noţiuni fundamentale în desenul tehnic industrial, Conf.Dr.Ing.Nour-I. Crisan, Editura Risoprint Cluj-Napoca, 2001

[5] Rezistenţa Materialelor, Ioan Deutsch, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1979

[6] Printed Circuits Handbook, Clyde F. Coombs Jr, Editura  McGraw Hill, 2001

[7] Mechanical and Metal Trades Handbook, Ulrich Fischer, Max Heinzler, Friedrich Noher, Verlag Europa-Lehrmittel Nourney, Vollmer GmbH & C; 3rd English ed edition, December, 2012

[8]  The Finite Element Method: Its Basis and Fundamentals, Seventh Edition , Olek C Zienkiewicz, Robert L Taylor and J.Z. Zhu, Butterworth-Heinemann, 2013

[9] A First Course in the Finite Element Method, Daryl L. Logan, Nelson Education Limited, 2001

Dezvoltare de funcţionalităţi
© Continental AG

Dezvoltare de funcţionalităţi

Dezvoltare de funcţionalităţi înseamnă dezvoltarea algoritmilor de reglare bazaţi pe cerinţele de sistem folosind cunostinţe din mai multe arii cum ar fi modelarea, controlul automat şi programarea pe microcontroler.

 

 

 

Programare embedded

 

 

C este soluţia optimă pt programarea sistemelor încorporate. Uneltele de simulare generează automat cod C precum şi fişerele h pe baza modelului scalat şi simulat în virgulă fixă.

 

Programare Embedded

Fundamente matematice

Conversii între diferite baze matematice;

Reprezentări de date;

Elemente de logică booleană;

Operaţii de bază cu vectori şi matrici.

 

Fundamente  in programare C

Structura unui program C;

Construcţii şi sintaxe în programare C;

Alocare de memorie;

Iniţializare variabile şi declaraţii externe;

Fişiere Header;

Paşii de compilare ai unui program;

Procesul de legare a fişierelor;

Crearea unui fişier executabil;

Depanarea unui program C.

 

Bibliografie

 

[1] Bazele matematice ale calculatoarelor, Florian Mircea Boian, Liana Bozga, Presa Universitară Clujeană, 2000

[2]The C Programming Language (2nd edition), Brian W. Kernighan, Dennis M. Ritchie, Prentice Hall Software Series, 1988

[3]Limbajele C si C++ pentru începatori Vol. I (p.1 si 2) - Limbajul C, Liviu Negrescu, Editura Albastră, 2009

Dezvoltarea Bazată pe Modele

 

Dezvoltarea bazată pe modele este o metodă care permite dezvoltarea mai rapidă şi mai eficientă a sistemelor dinamice, care generează automat codul pentru aplicaţii incorporate

 

Dezvoltare bazată pe modele

Fundamente în MATLAB/Simulink/Stateflow

Introducere comenzi, creare variabile;

Analiza şi vizualizarea vectorilor şi a matricilor;

Lucrul cu tipuri de date şi cu fişiere;

Procesare şi vizualizare de date şi semnale;

Crearea şi modificarea de modele Simulink;

Simularea sistemelor dinamice în timp continuu, timp discret şi a sistemelor mixte (simulare în timp continuu cu valori discrete);

Modelarea folosind maşini de stare;

Opţional: automatizarea comenzilor folosind scripturi;

Opţional: scriere de programe folosind controlul logic şi cel al  fluxului de date.

 

 

Design algoritmi de control

Tipuri de structuri de control pentru sisteme (sisteme în buclă deschisă şi sisteme în buclă închisă);

Comportamenul, proiectarea şi configurarea regulatorului PID;

Aproximarea liniară a modelelor neliniare;

Implementarea numerică a regulatoarelor pentru procese analogice (influenţa momentului de eşantionare);

Testarea regulatorului şi testarea sistemului de control.

 

BIBLIOGRAFIE

 [1] MATLAB. Calcul numeric - Grafică - Aplicaţii, M. Ghinea V. Fireteanu, Editura Teora

[2] Modeling and Simulation of Systems Using MATLAB and Simulink, Devendra K. Chaturvedi, CRC Press Inc, 2009

[3] Introduction to Stateflow with Applications, Steven T. Karris, Orchard Publications, 2007

[4] Mathorks

[5] Elemente de teoria sistemelor, Toma L. Dragomir, Editura Politehnica, Timişoara, 2004

[6] Ingineria reglării automate, I. Dumitrache, Editura Politehnica Press, Bucureşti, 2005

[7] Structuri şi algoritmi pentru conducerea automată a proceselor, S. Preitl, R. E. Precup, Z. Preitl, Orizonturi Universitare, 2009

Electronică
© Continental AG

Electronică

 

Dezvoltarea de Hardware în care se implementează Software pentru dispozitivele Embedded din maşini.

 

TEME

Dispozitive electronice şi circuite

 

Componente pasive

•Rezistoare;

•Condensatori;

•Inductori;

•Transformatoare.

 

Componente active

•Diode;

•Tranzistoare bipolare;

•Tranzistoare cu efect de câmp;

•Tranzistoare MOS;

•Tiristori, diac-uri, triac-uri;

•Dispozitive optoelectronice;

•Amplificatoare operaţionale.

 

Circuite

•Amplificatoare de semnal mic cu tranzistoare;

•Stabilizatoare liniare de tensiune;

•Surse de tensiune în comutaţie: buck, boost, flyback, forward;

•Oscilatoare RC şi LC.

 

Teoria circuitelor

Electrostatică: sarcina electrică, forţa electrică, câmpul electric;

Electrocinetică şi circuite de curent continuu: curentul electric, legea lui Ohm, legile lui Kirchhoff;

Electrodinamică: legea lui Faraday, Legea lui Gauss, forţa lui Lorentz;

Circuite de curent alternativ: circuite RC, RL, RLC; utilizarea numerelor complexe în analiza circuitelor de curent alternativ;

Cuadripoli: matricea fundamentală, parametrii H, parametrii Z,  aplicaţii ale cuadripolilor;

Filtre: tipuri, funcţia de transfer, caracteristica de amplitudine şi de fază.

 

Semnale, circuite şi sisteme

Semnale continue şi semnale discrete în timp: semnale, eşantionarea semnalelor, convoluţia semnalelor;

Analiza Fourier: definiţie, proprietăţi;

Regimul tranzitoriu: transformata Laplace (definiţie, proprietăţi).

 

Circuite integrate digitale

Familii de circuite integrate digitale: porţi, memorii, codificatoare şi decodificatoare, multiplexoare şi demultiplexoare, multivibratoare, registre, numărătoare, schimbatoare de nivel;

Circuite de conversie: tipuri de ADC şi de DAC;

Magistrale seriale: RS232, CAN, LIN, K-line, SPI, Flex-ray.

 

BIBLIOGRAFIE

[1] The Art of Electronics, Paul Horowitz , Winfield Hill, 2nd edition, 1989

[2] Microelectronic Circuits, Adel S. Sedra, Kenneth C. Smith, 6th edition, 2009

[3] Electronic devices, Thomas L. Floyd, 9th edition, 2011

[4] Electronic circuits , U. Tietze, Ch. Schenk, 2002

[5] Analysis and design of integrated circuits, Paul R. Gray, Robert G. Meyer, Berkley University - California, Editura Tehnica,1983

[6] Massachusetts Institute of Technology (SUA) -> modules 6.002 and 6.003

Programare Orientată pe Obiecte
© Continental AG

Programare Orientată pe Obiecte

 

Programare Orientată pe Obiecte este o paradigmă de programare care foloseşte obiecte pentru a crea aplicaţii şi programe.

 

TEME

Modele de proiectare

Modele de Creaţie (Factory, Singleton, ...);

Modele Structurale (Adapter,Decorator, ...);

Modele Comportamentale (Iterator, Mediator, ...);

Modele Concurenţiale (Lock,Thread pool, ...).

 

Programarea în Java

Tipuri, Variabile, Operatori;

Obiecte,Clase şi Interfeţe;

Controlul accesului, Domeniul de vizibilitate, Pachete;

Interfeţe;

Moştenirea şi Polimorfismul;

Excepţii;

Iteratori, Colecţii,Vectori;

JNI (Interfata nativă JAVA);

JVM (Maşina virtuală JAVA, e.g. Colector de reziduri de memorie);

Programarea concurentă (fire, ...);

Tehnici de sincronizare pentru programarea concurentă;

Programarea bazata pe evenimente (evenimente, acţiuni, ...);

UML (Unified Modelling Language): diagrame structurale, de interacţiune şi comportament; sisteme de modelare software.

 

BIBLIOGRAFIE

[1] Thinking in Java, Bruce Eckel, Prentice Hall, 2002

[2] Taming Java Threads, Allen Holub, Apress, 2000

 

Programarea în C++

Elemente de bază: operatori, expresii, etc.;

Structuri de control: Vectori, Siruri, etc.;

Pointeri, Structs, Pointeri Smart

Încapsulare: clase, spaţii de nume, constructori şi destructori;

Gestionarea memoriei in C++;

Supraîncarcarea operatorilor şi funcţiilor;

Moştenirea şi polimorfismul;

Excepţii;

Biblioteca de şabloane standard (STL);

Programarea concurentă (fire, procese, …);

Technici de sincronizare pentru programarea concurentă;

Programarea bazată pe evenimente (evenimente, acţiuni, ...);

UML (Unified Modelling Language): Diagrame structurale, de interacţiune şi comportament; Sisteme de modelare software.

 

BIBLIOGRAFIE

[1] Thinking in C++, Bruce Eckel, Prentice Hall, 2000

[2] Accelerated C++. Practical Programming by Example, Andrew Koenig and Barbara E. Moo, Addison-Wesley, 2000

Programare Sisteme Încorporate
© Continental AG

Programare Sisteme Încorporate

Maşinile fac parte din viaţa noastră de zi cu zi. Sistemele încorporate fac parte din fiecare maşină. C şi microcontrolerele fac parte din toate sistemele incorporate.

Programare Embedded C

 

Limbajul C permite accesul direct la memorie, introducerea secvenţelor în limbaj de asamblare şi facilitează încapsularea datelor, fiind soluţia optimă pentru sistemele embedded

 

TEME

Bazele matematice ale programării embedded

Conversii între diferite baze de numeraţie;

Reprezentarea datelor în calculator;

Elemente de logică booleană;

Ecuaţia dreptei şi interpolarea liniară;

Operaţii de bază cu vectori şi matrice;

Reprezentarea numerelor în memoria calculatorului: Little Endian vs. Big Endian;

Opţional: Coduri pentru detecţia erorilor.

 

Introducere în limbajul C

Ce este un limbaj de programare ?

Ce este un compilator ?

Limbajul de programare C. Avantaje.

Limbajul C, sintaxa şi concepte.

Structura unui program în C.

 

Paşii de compilare a unui program

Fazele de compilare;

Compilarea proiectelor multifişier;

Fişiere header;

Procesul de linkeditare;

Creearea unui fişier executabil;

Depanarea unui program scris în limbajul C;

Evaluarea şi rularea unui program scris în limbajul C.

 

Tipuri de date şi variabile

Tipuri de date;

Conversii de tipuri de date;

Definirea tipurilor de date. Structuri;

Tipurile de date: Uniune vs. Struct;

Iniţializarea variabilelor;

Declaraţii externe;

Operanzi şi operatori. Operatori pe bit, expresii matematice.

 

Instrucţiuni de control al fluxului programului

Instrucţiuni de control;

Funcţii;

Rezolvarea unei probleme prin împărţirea în funcţii.

 

Tablouri, Pointeri & Şiruri de caractere

Tablouri;

Iniţializarea tablourilor;

Pointeri, Adrese şi spatiul de memorie;

Aritmetica pointerilor;

Şiruri de caractere şi şiruri constante de caractere.

 

Alocarea memoriei

Organizarea memoriei, clase de stocare a memoriei;

Transmiterea parametrilor prin adresa;

Transmiterea tablourilor ca parametru.

 

BIBLIOGRAFIE

[1] Bazele matematice ale calculatoarelor, Florian Mircea Boian, Liana Bozga, Presa Universitară Clujeana, 2000

[2]The C Programming Language (2nd edition), Brian W. Kernighan, Dennis M. Ritchie, Prentice Hall Software Series, 1988

[3]Limbajele C si C++ pentru începatori Vol. I (p.1 si 2) - Limbajul C, Liviu Negrescu, Editura Albastra, 2009

Microcontrolere

 

Microcontrolerele sunt prezente în sistemele electronice ale maşinilor, oferind o capacitate de interfaţare, procesare, stocare şi transfer de date ajustată cerinţelor fiecărui sistem.

 

TEME

Sisteme încorporate, generalităţi

Ce este un sistem încorporat?

Ce este un microcontroler?

Cum se dezvolta o aplicaţie software pentru sisteme încorporate?

Sisteme de operare în timp real, generalităţi: scheduler de task-uri, comunicarea între task-uri, întreruperi.

 

Arhitectura microcontrolerelor

Introducere;

Unitatea centrală de procesare (CPU), registre şi fanioane;

Interfaţa externă;

Circuitul de reset;

Semnal de tact: frecvenţa şi performanţa, prescalare, circuit cu calare pe faza (PLL);

Memoria microcontrolerelor (RAM, ROM). Aspecte referitoare la stiva;

Intrări / Ieşiri digitale. Nivelul fizic şi nivelul logic al semnalelor electrice;

Timere (incluzind Intrări de captură, Ieşiri de comparare, timerul de Watchdog);

Conversii analog - numerice şi numeric - analogice;

Semnalul PWM - impulsuri modulate în durată;

Întreruperi (tipuri, utilizarea întreruperilor, arbitrarea întreruperilor, mascarea întreruperilor);

Magistrale (de date şi de adrese). Spaţiul de adresare. Muliplexarea adreselor şi datelor;

Interfeţe de comunicare serială (CAN, I2C, SPI etc.);

Regimuri de consum de putere.

 

Instrumentarea sistemelor încorporate

Simulatoare şi Emulatoare;

Debuggere;

Utilizarea osciloscopului.

 

BIBLIOGRAFIE

[1] Embedded C, Michael J. Pont , Addison Wesley, 2002

[2] First Steps with Embedded Systems, Byte Craft Limited, 2002

Proiectare Mecanică
© Continental AG

Proiectare Mecanică

 

Fără ingineria mecanică, fizica este doar teorie!

 

TEME

Desen tehnic

Normele generale pentru reprezentări grafice industriale (formate normalizate, indicator, tabel de componența și modalități de pliere  conform  DIN EN ISO 5457 si DIN EN ISO 216);

Principiile generale de reprezentare / metoda a proiecțiilor;

Reprezentarea pieselor în secțiune / cu ruptură;

Înscrierea cotelor în desenul tehnic industrial (reguli de înscriere a cotelor, tipuri de cote, dimensiuni lineare, dimensiuni unghiulare, raze, etc.);

Indicarea starii suprafetelor, parametrii profilului de rugozitate (simboluri Ra, Rz, Rt);

Standarde aplicate in desenul tehnic.

 

Toleranţe şi ajustaje

Sistemul ISO de toleranțe și ajustaje (termeni, limite, deviatii, ajustaje cu joc, ajustaje intermediare, ajustaje cu strângere, abaterile fundamentale ale arborilor și alezajelor, câmpuri de toleranțe pentru uz general conform DIN ISO 286);

Toleranțele dimensiuniilor libere (dimensiuni liniare și unghiulare, abaterile de formă și poziție conform DIN ISO 2768);

Toleranțele geometrice (abateri de formă, orientare, poziție, etc. conform ISO 1101);

Analiza lanțurilor de dimensiuni (Cazuri extreme/statistice RSS).

 

Inspecţia dimensională a pieselor

Noțiunile de bază despre metode și instrumentele de măsură;

Metodele statistice de analiză a proceselor de fabricație (analiza variațiilor, detectia timpurie, cresterea ratei de productie, metoda Monte Carlo);

Proiectarea dispozitivelor de verificare și control.

 

Tehnologie (Etapele procesului, echipament, scule, materiale, posibile defecte, reguli de proiectare, factori de cost)

Injecția materialelor plastice, inclusiv suprainjectie (tipuri de matrițe, bazele procesului de injecție, materiale, defecte posibile, reguli de proiectare și optimizare a pieselor injectate);

Turnarea metalelor sub presiune (tipuri de matrițe, bazele procesului de turnare, posibilele defecte, reguli de proiectare și optimizare a pieselor turnate);

Prelucrarea tablelor (ambutisare, perforare, îndoire, bazele procesului, materiale, reguli de proiectare - raze minime admise, minimum de deșeu);

Prelucrările mecanice (strunjire,frezare,găurire, etc- parametrii de proces, scule și materiale);

Prototiparea rapidă (bazele proceselor de prototipare, material utilizate la prototipare, aplicații practice);

Sudura (materiale plastice și table- tipuri de sudura, procese și aplicații practice);

Știința materialelor (noțiuni de baza caracteristice și aplicații practice pentru: materiale feroase, oțeluri, tratamente termice, aliaje, materiale plastice, materiale sinterizate);

Metodele de asamblare (tipuri și aplicații practice);

Analiza proiectarii pieselor, conceptia si sinteza;

Bazele CAD.

 

Electronică

Noțiuni de bază in electronică (componente electronice, funcții și aplicații);

Plăci electronice (Circuite cu cablaj imprimat) (tipuri, funcții și aplicații practice);

Metode de asambalare a componentelor pe placile electronice.

 

CAD

ProEngineer sau Creo Parametric (noțiuni de bază în design 3D, desene și toleranțe)ş

Catia V5 (noțiuni de bază în design 3D, desene și toleranțe).

 

Motoare utilizate În industia auto

Cunoştinte de bază referitoare la motoarele cu ardere internă, principii de funcţionare.

 

Rezistența materialelor

Tensiuni de compresiune;

Tensiuni de întindere;

Tensiuni tangențiale (la forfecare);

Limita de curgere;

Rezistența la compresiune;

Rezistența la rupere;

Rezistența la oboseala;

Deformare;

Elasticitate;

Plasticitate.

 

Organe de mașini

Arcuri (tipuri și domenii de aplicare);

Rulmenți (tipuri, încărcare și domenii de aplicare);

Filete (tipuri,calculul filetelor și domenii de aplicare);

Etanșări (tipuri,materiale și domenii de aplicare).

 

Proiectarea mecanismelor

Cuple cinematice (tipuri și domenii de aplicare);

Roți dințate și trenuri de roți dințate (tipuri de roți diintate, raport de transmisie, domeniu de aplicare);

Mecanismul camă / tachet (noțiuni de bază, domenii de aplicare);

Mecanisme cu bare (noțiuni de bază, domenii de aplicare);

Probabilitatea apariţiei erorilor şi analiza eficacităţii;

Cunoştiinţe de bază (scop, structură, cauză , efect, severitate, ocurență, detecție).

 

BIBLIOGRAFIE

[1] Toleranţe şi măsurări tehnice, Bagiu, L., David, I., Litografia Timişoara, 1992

[2] Injectarea materialelor termoplastice, Ioan Seres, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1996

[3] Procese şi scule de presare la rece – culegere de date pentru proiectare, S. Rosinger Editura Facla, Timisoara, 1987

[4] Noţiuni fundamentale în desenul tehnic industrial, Conf.Dr.Ing.Nour-I. Crisan, Editura Risoprint Cluj-Napoca, 2001

[5] Rezistenţa Materialelor, Ioan Deutsch, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1979

[6] Printed Circuits Handbook, Clyde F. Coombs Jr, Editura  McGraw Hill, 2001

[7] Mechanical and Metal Trades Handbook, Ulrich Fischer, Max Heinzler, Friedrich Noher , Verlag Europa-Lehrmittel Nourney, Vollmer GmbH & C; 3rd English ed edition, December, 2012

Testare de Sistem
© Continental AG

Testare de Sistem

 

Este etapa din procesul de dezvoltare cu scopul de a evalua daca sistemul corespunde cerintelor clientului.

 

TEME

Teorii de testare

Concepte de test

Ce este un caz de test - „Testcase”?;

Diferenţe între TestCase-urile funcţionale şi nefuncţionale;

Ce sunt specificaţiile de testare?;

Ce este un raport de testare?;

Teste de fum, teste de regresie, teste de stres;

Teste de Validare\verificare a design-ului;

Teste de Validare a produsului (teste EMC, teste funcţionale, teste de mediu etc.).

 

Metode şi tehnici de testare

Ce este metoda de testare cutie neagră - „Black Box” ?;

Ce este metoda de testare cutie albă – „White Box” ?;

Tehnica valoarea limită (exerciţii special practice);

Tehnica clasa de echivalență (exerciţii special practice).

 

Nivele de testare (definiţii)

Ce este „Unit Test”;

Ce sunt testele de integrare – „Integration tests”;

Ce sunt testele de sistem – „System Test”;

Ce sunt testele de acceptare – „Acceptance Test”.

 

Defecte /  Erori / „bug-uri”

Definiţii, diferenţe, utilizare.

 

Modele de dezvoltare software

Ciclul de dezvoltare V – „V-Cycle”.

 

BIBLIOGRAFIE

[1] Foundation Level Syllabus (2011) - International Software Testing Qualification Board (ISTQB),

 

Programare

Fundamentele programării calculatoarelor

Conversii între diferitele baze numerice (2, 10, 16);

Reprezentarea numerelor în memoria calculatoarelor: „Little Endian” vs.” Big Endian”;

Elemente de logică booleană;

Tipuri de date, interval de valori, cu sau fără semn;

Variabile şi constante;

Structuri repetitive, structuri de decizie;

Reprezentarea pseudocod.

 

BIBLIOGRAFIE

[1] Bazele matematice ale calculatoarelor, Florian Mircea Boian, Liana Bozga, Presa Universitara Clujeana, 2000

[2]The C Programming Language (2nd edition), Brian W. Kernighan, Dennis M. Ritchie, Prentice Hall Software Series, 1988, chapters:Types, operators and expressions (variables, types and sizes, constants, declarations, arithmetic operators, relational and logical operators, increment/decrement operators, bitwise operators, assignment, conditional expressions, precedence); Control flow (if, else-if, switch, while, for, do-while, break-continue, goto-lables).

[3]Limbajele C şi C++ pentru incepatori Vol. I (p.1 si 2) - Limbajul C, Liviu Negrescu, Editura Albastra, 2009,

[4] Tehnici de programare şi structuri de date, editia a 2-a , Horia Ciocârlie, Editura : Eurostampa 2012

 

Electronică

Componente discrete

Rezistenţe, capacitori, tranzistori, diode, LED-uri;

Conexiuni înseriate sau paralele;

Legile lui Ohm şi Kirchhoff;

Abilitatea de a citi scheme electrice simple;

Porţi logice.

 

BIBLIOGRAFIE

[1] Electronică industrială şi automatică, Babutia,I.,Boraci,R. , I.P.T.V.Timisoara 1989

[2] Dispozitive şi circuite electronice; D.Dascalu, M.Profirescu, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1982

 

Echipamente de testare

Echipamente de măsură şi control

Multimetre, osciloscoape;

Surse de tensiune;

Generatoare de semnal;

Sisteme de achiziţie.

 

BIBLIOGRAFIE

[1] Măsurări electronice, senzori si traductoare - Ignea, A., Stoiciu, D., Ed. Politehnica, Timisoara, 2007

 

Microcontrolere, memorii

Bazele sistemelor integrate

Ce este un microcontroler?;

Microcontrolere vs. microprocesoare;

Tipuri de memorie (externă şi internă);

Întreruperi (tipuri, mod de funcţionare);

Magistrale de date, de adrese, spaţiu de adresare;

Internal structure of a microcontroller (registers, converters, ports, etc.).

 

BIBLIOGRAFIE

[1] Embedded C, Michael J. Pont , Addison Wesley, 2002

[2] First Steps with Embedded Systems, Byte Craft Limited, 2002

[3] Sisteme cu microcontrolere orientate pe aplicaţii, M. Popa, Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003

 

Achiziţie şi procesare de semnale

Cunoştinţe generale

Tipuri de semnale;

Amplitudine, perioadă, frecvenţă;

Conversii Analog Digitale, Digital Analogice;

Modulaţii de semnal (amplitudine şi frecvenţă).

 

BIBLIOGRAFIE

[1] Digital Signal Processing. Principles, Algorithms and Applications, G. Proakis, D. G. Manolakis,  3rd Edition, Prentice-Hall, 1996.